Arta tacerii este cel mai rafinat mod in care ma exprim.
Sugerez sa fiu lasata prada gandurilor mele decat sa incercati sa ma treziti la realitate,efectul va fi unul devastator,nu pentru mine ci pentru voi,cei care nu cunoasteti intunericul si puterea cuvintelor ca mine.
Formele devin obstacole doar daca le poti vedea,cufundate in intuneric sunt de nepriceput
Nu concep realitatea ca pe un spatiu primitor si cald ci mai de graba ca un spatiu rece si neprimitor care te oblige sa te cufunzi in nori si stele,in vise si efemeritate.Intunericul te izoleaza si te ajuta sa-ti creezi o lume a ta,o lume noua in care totul e asa cum vrei tu,insa si lumea aceasta perfecta poate ajunge o ruina intr-o secunda.
Nu incerca sa ma intelegi,sunt mult prea complicata .Creez arta cuvintelor si distrug tot ce ma inconjoara dintr-o vorba.Nu e greu sa fii rau,odata ce prinzi gustul rautatiilor ,ele devin una cu tine.
Nu cred ca cineva se cunoaste cu adevarat vreodata,mereu mai are ceva de invatat iar fiecare zi e o noua aventura in cautarea absolutui.
Cer exclusiv pentru mine intunericul.
Cand esti in mijlocul iadului poti sa fii disperat si sa pieri sau sa fii vesel si sa perseverezi.Cred ca in nici o epoca nu as fi fost usor de inteles,dar macar epoca aceea de mult apusa avea mai mult stil decat cea prezenta.
Am avut cateva sedinte de lectura,cuprinse de o teama respectoasa,in biblioteci in care se gaseste reunita totalitatea cunostintelor din zeci de mii de universuri vii sau moarte.Undeva in timpul acelor lecturi am fost atrasa de necunoscut ,dar pierduta undeva dincolo de bine si de rau ,unde nimic nu mai e cum stiam.Imi dau seama ca intarzierea mea in salile acelea pline de carti ce ma fascinau avea ceva de nemarturisit.
A disparut din mine si ultima farama de realitate …m-am pierdut in ideile reci si abstracte care ma insotesc pretutindeni.Am vazut ca singuratatea este mai puternica atunci cand vrem sa o infruntam,dar devine slaba cand o ignoram.
Inima este create pentru a iubi ,dar nu stie sa sufere.Ranita de prea multe ori devine neiertatoare.
Un simplu cuvant poate crea 10 sensuri diferite pus alaturi de alte cuvinte reci si fara sonoritate.
Mintile diabolice se destainuie doar lor . Ideile spuse fara incetare in capul lor sunt ascultate doar de cei ce stiu ce pretioasa e tacerea.Un simplu gest poate trada un gand ..o simpla privire poate arata culoarea sufletului cuiva!
Nu pretend sa fiu alceva decat ce sunt.Unii spun ca ma stiu,altii zic ca stiu cum gandesc…si totusi nu ma stie nimeni.O enigma ce trebuie lasata nedescoperita voi fii mereu.
.Sunt constienta ca realitatea este mult mai nedemna de respect decat visul pentru ca este saraca in frumusete si nu vrea sa recunoasca lipsa de cauza si de scopuri propuse.
Alung frumusetea si critic tot ce imi apasa sufletul.
Bate un vant rece…aduce amintiri cu el…
Defectele sunt doar o imagine contorsionata a farmecului personal.
Intotdeauna intre iubire si ura se afla linia iertarii.
Citeste printre randuri ..desi ma indoiesc ca o sa intelegi ceva!
Nu..nu sunt rea sunt doar realista..
Sugerez sa fiu lasata prada gandurilor mele decat sa incercati sa ma treziti la realitate,efectul va fi unul devastator,nu pentru mine ci pentru voi,cei care nu cunoasteti intunericul si puterea cuvintelor ca mine.
Formele devin obstacole doar daca le poti vedea,cufundate in intuneric sunt de nepriceput
Nu concep realitatea ca pe un spatiu primitor si cald ci mai de graba ca un spatiu rece si neprimitor care te oblige sa te cufunzi in nori si stele,in vise si efemeritate.Intunericul te izoleaza si te ajuta sa-ti creezi o lume a ta,o lume noua in care totul e asa cum vrei tu,insa si lumea aceasta perfecta poate ajunge o ruina intr-o secunda.
Nu incerca sa ma intelegi,sunt mult prea complicata .Creez arta cuvintelor si distrug tot ce ma inconjoara dintr-o vorba.Nu e greu sa fii rau,odata ce prinzi gustul rautatiilor ,ele devin una cu tine.
Nu cred ca cineva se cunoaste cu adevarat vreodata,mereu mai are ceva de invatat iar fiecare zi e o noua aventura in cautarea absolutui.
Cer exclusiv pentru mine intunericul.
Cand esti in mijlocul iadului poti sa fii disperat si sa pieri sau sa fii vesel si sa perseverezi.Cred ca in nici o epoca nu as fi fost usor de inteles,dar macar epoca aceea de mult apusa avea mai mult stil decat cea prezenta.
Am avut cateva sedinte de lectura,cuprinse de o teama respectoasa,in biblioteci in care se gaseste reunita totalitatea cunostintelor din zeci de mii de universuri vii sau moarte.Undeva in timpul acelor lecturi am fost atrasa de necunoscut ,dar pierduta undeva dincolo de bine si de rau ,unde nimic nu mai e cum stiam.Imi dau seama ca intarzierea mea in salile acelea pline de carti ce ma fascinau avea ceva de nemarturisit.
A disparut din mine si ultima farama de realitate …m-am pierdut in ideile reci si abstracte care ma insotesc pretutindeni.Am vazut ca singuratatea este mai puternica atunci cand vrem sa o infruntam,dar devine slaba cand o ignoram.
Inima este create pentru a iubi ,dar nu stie sa sufere.Ranita de prea multe ori devine neiertatoare.
Un simplu cuvant poate crea 10 sensuri diferite pus alaturi de alte cuvinte reci si fara sonoritate.
Mintile diabolice se destainuie doar lor . Ideile spuse fara incetare in capul lor sunt ascultate doar de cei ce stiu ce pretioasa e tacerea.Un simplu gest poate trada un gand ..o simpla privire poate arata culoarea sufletului cuiva!
Nu pretend sa fiu alceva decat ce sunt.Unii spun ca ma stiu,altii zic ca stiu cum gandesc…si totusi nu ma stie nimeni.O enigma ce trebuie lasata nedescoperita voi fii mereu.
.Sunt constienta ca realitatea este mult mai nedemna de respect decat visul pentru ca este saraca in frumusete si nu vrea sa recunoasca lipsa de cauza si de scopuri propuse.
Alung frumusetea si critic tot ce imi apasa sufletul.
Bate un vant rece…aduce amintiri cu el…
Defectele sunt doar o imagine contorsionata a farmecului personal.
Intotdeauna intre iubire si ura se afla linia iertarii.
Citeste printre randuri ..desi ma indoiesc ca o sa intelegi ceva!
Nu..nu sunt rea sunt doar realista..
