Cand Anya a murit spiritul ei a plecat din corpul inert si s-a indreptat spre cer.Era atras de o lumina alba puternica ,o lumina ce o orbea si o chema neincetat.In curand vederea i se limpezii si vazu un culoar lung de un albastru pal in fata ei...Pasii ei erau nesiguri iar teama ce o stapanea lasa amprente adanci pe chipul ei trandafiriu.Se oprii pentru o clipa si se intoarse sa se uite in spate,sa mai vada o ultima data lumea ce o lasa in urma,dar nu putu distinge nimic,totul era invaluit de o ceata groasa iar lumea care odata era acolo disparuse.Intr-un final se vazu nevoita sa continue sa mearga pe acel culoar cu speranta de a gasi ceva mai bun cuibarita adanc in sufletul ei chinuit.
La un moment dat culoarul nu mai paru asa lung,in fata ii aparu o usa masiva de stejar iar langa usa un om pricajit si neingrijit cerea de pomana.Fata il privii cu mila,se cauta prin buzunare dupa ceva maruntis dar nu gasii nimic.Vazand ca nu ii poate oferii nimic isi dadu jos jacheta de pe ea si i-o intinse:"pentru mine este doar o haina,pentru tine poate fi un adapost"
Omul intinse mana si lua haina.Ii multumii si ii spuse sa bata la usa.Fata se intoarse spre usa si o privii indelung.Cand se intoarse sa ii spuna omului ca ar vrea sa mai astepte putin inainte sa bata la usa si sa vada daca ii raspunde cineva,omul pricajit si neingrijit disparuse.In locul lui statea acum unul dintre cei mai frumosi ingeri ai Raiului.Aura lui era orbitoare,aripile de un alb imaculat nemaivazut iar frumusetea nepamanteana si de neegalat.Anya il privii plina de admiratie si uimire.
"Esti un suflet ratacit si trist,plin de regrete si de suferinte acumulate de-a lungul anilor in care ai fost tinuta prizoniera de un om ce a uitase de Dumnezeu .Insa toate suferintele ce ti s-au imprimat adanc pe fata si pe suflet au lasat loc milei si generozitatii sa infloreasca , pentru ca mi-ai dovedit ce om poti fi te rog sa bati la usa"
Anya nu i se impotrivii si batu la usa ,insa nimeni nu-i raspunse.
"Ce se afla dincolo?De ce ma simt atrasa de portile acestea?"
"Dincolo este o noua viata.O lume plina de fericire si frumusete.Acolo nu exista nici rautate,nici minciuna ,nici tradare.In spatele usilor acestea grele de stejar dainuie viata vesnica si o noua sansa pentru tine..Haide Anya,arata-mi ca vrei sa te duci acolo"
De aceasta data fata batu cu o putere pe care nu stia ca o detine.Batu cu disperare,dar usa nu i se deschise nici de aceasta data.
"Am batut cat de tare am putut,imi doresc din toata inima sa ajung in acel loc magnific insa nu cred ca pot,cred ca pacatele de pe Pamant ma tin prizoniera aici.I-am facut rau tatalui meu,mi-am provocat moartea fara sa vreau,am mintit,am tipat,am fost plina de ura si ganduri negre.Nu merit sa ajung acolo,nu pot.Locul meu probabil este in alta parte,spune-mi te rog daca mai pot sa bat si la alte usi,spune-mi ca pana la urma cineva va deschide"
"Ai deschis deja usa de mult,dar te legi de lucruri banale ,de lucruri pamantesti.Usa asta este pentru tine,daca nu ar fi fost nu ai fi putut-o vedea..Ea exista pentru ca tu existi.Deschide-ti sufletul si uita viata pe care ai avut-o.O sa te mai intorci pe Pamant pentru inca o viata ,o sa-ti indeplinesti destinul de a fi scriitoare,o sa ai tot ce ti-ai dorit vreodata dar cu o conditie: trebuie sa alegi daca vrei sa-ti amintesti viata precedenta,insa trebuie sa adaug faptul ca daca alegi uitarea se pierde si destinul si visul tau de a devenii scriitoare"
"Am inteles.Aleg sa imi amintesc pentru a-mi implinii destinul.Aleg acest lucru cu riscul de a avea inima ocupata de lucruri urate insa cu speranta ca ele vor disparea dupa o viata frumoasa si plina de bucurii"
"Asa sa fie atunci"
In acea clipa ingerul disparu ,usile s-au deschis iar Anya vazu gradina Raiului in cele mai splendide culori..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu