joi, 8 aprilie 2010

Iarna

Cand a plecat, cerul de un albastru pal a devenit un negru amenintator dezlantuind o furtuna fermecator de trista.Se spune ca toti oamenii au dreptul sa fie fericiti insa viata nu tine cont de acest detaliu.Cerul parca se sfaramase in mii si mii de cioburi iar durerea era sfasietoare.Nu a crezut nicio secunda ca lacrimile ce i se prelingeau fara oprire pe obraz vor aduce ploaia ,ca tunetele si fulgerele ce se auzeau rasarisera din al sau suflet zdrobit.

Niciun comentariu: